Problema datoriilor de aproximativ 1,5 milioane de euro pe care Spitalul Municipal Lugoj le-a acumulat pana in prezent, care cu greu mai pot fi achitate, a fost prezentata de conducerea institutiei intr-o conferinta de presa care a avut loc vineri.
Asta, ca o replica la precizarile facute de primarul Francisc Boldea, tot intr-o conferinta de presa, la adresa actualei conduceri a institutiei spitalicesti pe care edilul sef a acuzat-o de o proasta gestionare a banilor. Dincolo de acuzatiile aduse de o parte sau de alta, de cine are sau nu mai multa dreptate, adevarul este ca institutia lugojeana, la fel ca multe alte spitale din tara, este la fel de bolnava ca intreg sistemul de santate, un sistem care de cele mai multe rasufla din greu si are nevoie oxigen.
Din datele statistice prezentate, care arata ca spitalul functioneaza relativ la parametrii normali, cel putin in privinta adresabilitatii, a indicelui privind gradul de ocupare a paturilor si a dotarii cu aparatura medicala, problemele financiare raman o piatra grea legata la gatul acestei institutii, in principal din cauza ca spitalul este unul vechi, pavilionar, care consuma multe resurse, a subfinatarii din partea Primariei Lugoj a sectiunii de functionare, dar si a unor factori birocratici in relatia cu Casa de asigurari de Sanatate, institutie care de multe ori functioneaza ca un stat in stat.
Peste toate acestea domneste factorul politic care, asa cum se intampla in toate domeniile, reuseste sa puna la pamant si ceea ce ar trebui sa intretina ori sa construiasca, mai ales in acest domeniu in care este vorba despre sanatatea cetatenilor. In tot acest timp, cel care pierde este pacientul care de multe ori nu mai are niciun fel de asteptari!
